GMnext: Topul primelor 10 autovehicule produse în masă

În timp ce automobilele au evoluat de la şasiul spartan cu manivelă de pornire la sofisticatele sisteme electronice, telematice şi cu propulsie alternativă, anumite modele au rămas încă pietre de hotar în acel proces de evoluţie. Chiar şi înainte ca General Motors să înfiinţeze prima organizaţie internă de design din domeniu, în 1927, maşinile sale erau exemple de urmat pentru alţi producători. De la crearea companiei în 1908, aceasta a produs mii de modele diferite de autovehicule de producţie în masă în întreaga lume şi multe dintre acestea sunt considerate în continuare ca fiind modele clasice şi decisive în ceea ce priveşte designul, performanţa şi inovaţia.

În timp ce fiecare istoric al industriei de automobile şi împătimit al cluburilor auto are propria idee cu privire la ce maşini de producţie în masă au avut cel mai mare impact, toţi ar fi de acord că, în ultima sută de ani, modelele GM au câştigat un loc important în orice listă.

Următorul top al primelor zece autovehicule GM de producţie în masă este numai o mostră a sutelor de maşini care au dat tonul în materie de design şi tehnologie în întreaga lume - o moştenire importantă care continuă şi astăzi. (OBSERVAŢIE: A se vedea povestirile separate referitoare la autovehiculele prototip GM şi la inovaţiile în materie de siguranţă, protecţia mediului, produse şi activităţi comerciale.)

Această listă a fost creată iniţial de arhivarii şi istoricii GM, iar apoi revizuită de liderii companiei. Lista de autovehicule este în ordine invers cronologică.

1996 EV1: Primul autovehicul electric de producţie în masă al industriei moderne
Cu puţin peste o sută de ani în urmă, mai multe maşini erau propulsate electric decât pe benzină. Însă combustia internă s-a dovedit a fi mai eficientă şi mai sigură, iar maşinile electrice au fost înlocuite treptat, până când GM a decis să reinventeze maşina electrică în anii 1990. Având la bază un autovehicul prototip denumit Impact, modelul EV1 a fost primul test comercial al fezabilităţii şi atracţiei maşinilor electrice din era modernă. Alimentat de acumulatori care puteau fi încărcaţi peste noapte în locuinţa şoferului, acest model producea zero emisii, nici măcar nu avea ţeavă de eşapament şi nu ardea combustibil - nici măcar nu avea rezervor de combustibil. Aceste modele erau oferite mai mult pentru închiriere şi mai puţin pentru vânzare prin intermediul reprezentanţelor auto Saturn din California şi Arizona, pentru testarea viabilităţii comerciale a maşinilor electrice. Au fost construite puţin peste o mie de modele EV1, însă lecţiile învăţate despre tehnologia cu acumulatori şi reacţia şoferilor la o maşină fără transmisie şi fără rezervor de combustibil au fost foarte preţioase pentru dezvoltarea altor tipuri de autovehicule cu propulsie alternativă, inclusiv gama de maşini hibride GM şi Chevrolet Volt. Programul EV1 a luat sfârşit în 2003, când costul maşinii era încă destul de ridicat şi cererea era limitată, însă un model se află acum expus la Muzeul Naţional de Istorie Americană al Institutului Smithsonian.

1964 Pontiac GTO: Prima maşină „musculoasă"
Maşinile de înaltă performanţă au fost întotdeauna la modă, însă Pontiac GTO a făcut ca acestea să fie „la modă" pentru o generaţie complet nouă şi a creat un nou segment de piaţă. Înainte de debutul modelului GTO, „maşinile performante" erau de obicei maşini de mărime normală, propulsate de cea mai mare capacitate cilindrică disponibilă. Ideea din spatele modelului 1964 GTO a fost de a introduce o astfel de capacitate cilindrică într-un autovehicul de clasă medie, pentru a livra şi mai multă putere şi performanţă. Primul model GTO a fost de fapt un Pontiac Tempest, cu un motor V-8 standard de 6.376 cm3, care livra o putere de 325 CP. GTO era de asemenea prevăzut cu jante de 14 inci, o suspensie mai fermă, prize de aer, sistem dublu de eşapament şi ornamente sportive. Toate acestea au dus la naşterea a ceea ce s-a numit era maşinilor „musculoase". Planul iniţial al companiei Pontiac a fost de a construi numai 5.000 de autovehicule GTO pentru modelul 1964: în cele din urmă, s-au vândut peste 32.000 numai în primul an şi multe reprezentanţe au trebuit să înscrie clienţii pe liste de aşteptare. GTO a devenit rapid o legendă pop, fiind prezent în filme şi seriale de televiziune, precum şi în melodia rock clasică „Little GTO", interpretată de Ronnie & the Daytonas, care a generat vânzări de peste un milion de albume.

1955 Chevrolet Bel Air: Un simbol al „Erei de Aur" a stilizării
Când te gândeşti la etapele importante ale stilizării auto, nu poţi ignora curbele şi aripioarele Spectaculoşilor Ani Cincizeci. General Motors a iniţiat un curent complet nou în materie de design în anii cincizeci - un deceniu deseori supranumit „Era de aur a stilizării auto" - iar restul industriei a urmat multe dintre indicaţiile de stil ale parcului auto GM. Autovehiculul cel mai des identificat ca fiind imaginea acestei ere este Chevrolet Bel Air din 1955. Având un design complet nou şi disponibil în şase variante de caroserie cu opţiunea primului motor V-8 de la Chevrolet (şi cu un preţ de bază situat sub 2.000 USD), a devenit cea mai populară maşină din America, cu peste 760.000 de unităţi vândute în primul an. În timp ce modelele anterioare Chevrolet au fost asociate mai mult cu valoarea şi fiabilitatea decât cu stilizarea şi performanţa, modelul Bel Air a adus o nouă dimensiune a emoţiei pentru imaginea Chevrolet. Motorul său V-8 de 4.344 cm3 a livrat 162 CP, iar pachetul opţional cu sistem dublu de eşapament a mărit puterea la 280 CP. Având un ampatament mai lung şi mai coborât şi un parbriz panoramic, broşura Chevrolet din acel an a invitat cumpărătorii auto să „încerce maşina pentru a suspina"

1953 Chevrolet Corvette: Maşina sport „americană"
Maşinile sport au fost întotdeauna obiectul viselor şi fanteziilor, însă toate erau scumpe şi construite manual în număr redus, până când GM a venit cu o idee nouă. Când primul Corvette a fost dezvăluit presei şi publicului la expoziţia auto Motorama din 1953 de la hotelul Waldorf Astoria din New York, majoritatea observatorilor au crezut că este doar o maşină „de vis", ce nu va ajunge niciodată să fie produsă. Totuşi, la doar şase luni, primul Corvette a fost pus în vânzare, creând un segment de piaţă complet nou şi un gen nou de împătimit de automobile performante. Nu numai că a fost prima maşină sport de producţie în masă: a fost prima maşină cu caroserie din fibră de sticlă, care a redus masa autovehiculului şi le-a permis proiectanţilor să îi confere o formă şi un contur mult mai îndrăzneţ decât era posibil cu oţelul tradiţional. Modelul Corvette din 1953 era dotat cu un motor cu 6 cilindri şi 150 CP şi accelera de la 0 la 100 km/h în 11 secunde. În primul an au fost construite numai 300 de unităţi, toate fiind albe cu interior roşu, însă anul următor producţia a crescut până la 3.640 de unităţi şi au fost adăugate noi opţiuni de culoare şi de performanţă. Acesta era începutul unui simbol american.

1950 Saab 92: Un salt cuantic în ceea ce priveşte designul funcţional
Înainte de anul 1949, compania suedeză Saab construise numai avioane, inclusiv avioane de vânătoare cu reacţie. După cel de-al Doilea Război Mondial, echipa Saab a decis să vadă cât de departe poate ajunge în aplicarea designului şi ingineriei aeronautice la maşini. O echipă de 16 proiectanţi de aeronave ai companiei Saab, dintre care doar unul avea carnet de conducere, a lucrat 4 ani la acest proiect, culminând cu lansarea modelului 1950 Saab 02. Datorită formei sale aerodinamice şi motorului cu 2 cilindri care livra numai 25 CP, acesta a devenit imediat o imagine a eficienţei şi funcţionalităţii. Producţia iniţială a fost de numai 4 maşini pe zi şi toate aveau aceeaşi culoare - verde. Coeficientul de rezistenţă de 0,35 era mai mic decât cel al oricărui alt automobil de producţie în masă din acea vreme şi mai mic decât cel al multor maşini produse în ziua de astăzi. Construit într-o fostă fabrică de aeronave din Trollhattan, Suedia (acolo unde Saab îşi are sediul şi astăzi), peste 20.000 de modele Saab 92 au fost produse între anii 1949 şi 1956, când modelul a fost înlocuit de Saab 93.

1936 Opel Olympia: Primul automobil german construit cu caroserie autoportantă
Dacă bunicii dumneavoastră compară prima lor maşină cu cele aflate în circulaţie astăzi, unul din primele comentarii este probabil diferenţa în ceea ce priveşte etanşeitatea şi fineţea în timpul rulării. Caroseria primei maşini a fost cel mai probabil construită separat de restul şasiului şi apoi ataşată la acesta, generând călătorii mult mai zdruncinate decât cele din ziua de astăzi. Înainte de lansarea modelului 1936 Olympia în Germania, practic toate autovehiculele de producţie în masă din lume erau asamblate astfel. Spre deosebire de acestea, caroseria şi şasiul modelului Olympia au fost construite ca o singură unitate, nu separat. Acest proces nou a permis o masă mai redusă a autovehiculului, o aerodinamică îmbunătăţită, o siguranţă îmbunătăţită pentru şofer şi pasageri şi o călătorie mai strânsă. Astăzi, practic toate autoturismele sunt construite utilizând acest principiu, cunoscut sub numele de caroserie autoportantă sau asamblare împreună cu caroseria. Modelul 1936 Olympia a fost numit astfel fiind legat de Jocurile Olimpice din 1936 şi era prevăzut cu un motor cu 4 cilindri şi 24 CP, atingând o viteză maximă de 100 km/h, ceea ce era reprezentativ pentru automobilele europene de mici dimensiuni din acea perioadă.

1930 Cadillac V-16: Prima maşină de producţie în masă cu motor cu şaisprezece cilindri
Spre sfârşitul anilor 1920, în S.U.A. existau zeci de mărci importante de automobile de lux, însă un automobil care a luat prin surprindere piaţa a sfârşit prin a scoate din cursă majoritatea firmelor concurente. Acel automobil era Cadillac V-16, dezvoltat în secret şi dezvăluit fără notificare prealabilă la New York Motor Show din anul 1930. Motorul său unic cu şaisprezece cilindri oferea mai multă putere şi o acceleraţie mai lină decât cele mai importante mărci de lux din S.U.A., acestea grăbindu-se imediat să proiecteze propriul motor nou. Totuşi, deoarece economia Statelor Unite era în declin, piaţa automobilelor de lux a scăzut iar mărcile concurente nu puteau face rost de capitalul necesar pentru proiectarea unui motor care să concureze cu V-16. Majoritatea mărcilor respective nu au supravieţuit Marii Depresiuni. Producţia motorului V-16 a scăzut şi ea după primul an şi a fost întreruptă în 1940, cu un total de puţin peste 4.000 de unităţi construite. Totuşi, impactul acestuia asupra concurenţei şi asupra imaginii mărcii Cadillac a consolidat poziţia mărcii, aceasta devenind reprezentanţa necontestată a automobilelor de lux şi un standard în lumea întreagă. Astăzi, Cadillac V-16 este foarte apreciat de colecţionarii de automobile clasice.

1927 LaSalle: Prima maşină de producţie în masă proiectată de un designer profesionist
Designul automobilelor din ziua de astăzi este atât artă, cât şi ştiinţă, dar nu a fost decât o idee până când GM a decis să rişte cu o nouă provocare. Harley Earl, considerat pe plan mondial ca fiind părintele designului auto, personaliza automobile pentru vedetele de la Hollywood atunci când GM l-a rugat să proiecteze un nou automobil de producţie în masă, care urma să se numească LaSalle: era prima dată când un producător auto apela la un designer profesionist (şi nu la proiectanţii şi inginerii interni) pentru proiectarea unui autovehicul de la zero. Datorită profilului coborât şi liniilor curbate care pornesc din faţă şi se continuă în spate, modelul LaSalle s-a făcut imediat remarcat printre celelalte automobile de producţie în serie. În 1927, Earl s-a alăturat echipei GM, lucrând cu normă întreagă, şi a creat primul atelier intern de design din domeniu, numit atunci Departamentul de Artă şi Culoare GM, unde a fost responsabil de proiectarea tuturor autovehiculelor GM. Modelul LaSalle 1927 era dotat cu un motor V-8, atingea o viteză maximă de 155 km/h şi avea un preţ situat între 2.495 şi 2.685 USD. Linia de autovehicule LaSalle a fost construită şi comercializată de Cadillac până în 1940. Succesul modelului LaSalle a schimbat modul în care erau produse automobilele, schimbare care dăinuie şi astăzi.

1912 Cadillac: Prevăzut cu demaror electric
Astăzi, nimeni nu se mai gândeşte nici măcar o clipă cum porneşte automobilul - roteşti cheia şi eşti gata de drum. Însă la începutul industriei de automobile, nimeni nu visa la un proces atât de simplu, atunci când pornirea motorului era una dintre sarcinile cele mai dificile şi mai periculoase efectuate de un şofer obişnuit. Totul s-a schimbat odată cu demarorul electric, inventat de Charles „Boss" Kettering la Dayton Engineering Laboratories Company (DELCO) în 1911. Introdus pentru prima dată la toate cele 7 exemplare ale modelului Cadillac 1912, acesta a eliminat manivela de pornire greoaie şi periculoasă şi a făcut ca şofatul să fie mai sigur, mai confortabil şi mai atrăgător pentru o gamă mai largă de clienţi noi (inclusiv femei). Pe scurt, acesta a revoluţionat automobilul. În 1916, aproximativ 98% dintre maşinile construite în America erau dotate cu demaror electric. Broşura de vânzări Cadillac pentru modelul din anul 1912 menţiona faptul că existau atunci 50.000 de autovehicule Cadillac în întreaga lume. Gama de autovehicule 1912 Cadillac echipate cu demaror a câştigat al doilea Trofeu Dewar pentru marca Cadillac, premiată de Royal Automobile Club din Londra, Anglia, pentru cea mai importantă contribuţie a anului din domeniul auto. Kettering a vândut apoi DELCO fondatorului GM, Billy Durant, în 1916 şi s-a alăturat companiei GM în 1918, atunci când DELCO a devenit parte a companiei GM.

1910 Cadillac Model 30: Prima maşină cu caroserie închisă produsă în masă din lume
Odată ce te afli în maşină, nu te mai gândeşti că vei fi împroşcat cu noroi sau pietre în timp ce conduci - chiar dacă te afli într-un roadster. Însă înainte de apariţia variantelor coupé şi limuzină ale automobilului Cadillac Model 30, majoritatea maşinilor nu aveau nici parbriz, nici plafon din pânză. Caroseria închisă a acestui automobil a fost un salt cuantic pentru reducerea disconfortului şi pericolului de a conduce prin noroi, zăpadă, ploaie sau praf. În interval de 10 ani, caroseriile închise erau disponibile la aproape toate maşinile şi camioanele. Varianta coupé cu caroserie închisă a automobilului 1910 Cadillac Model 30 era prevăzută cu un motor cu 4 cilindri şi livra 30 CP, la preţul de 1.600 USD. La fel ca majoritatea automobilelor moderne, aceasta era prevăzută de asemenea cu lămpi cu ulei laterale, o trusă de scule, un set pentru umflarea pneurilor şi o lampă spate.